Matei 14:6-10
"Dar când se sărbătorea ziua naşterii lui Irod... el a trimis să taie capul lui Ioan în temniţă" (RSV).
Acest verset este citat adesea în legătură cu interzicerea sărbătoririi zilelor de naştere de către martori. Vezi discuţia asupra Geneza 40:20-22.
Matei 24:3, 4
"El a şezut jos pe Muntele Măslinilor şi ucenicii au venit la El, la o parte şi I-au zis: "Spune-ne când se vor întâmpla aceste lucruri ? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acesta?" Iar Isus le-a răspuns: "Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva" (NKJV).
Din nefericire, cineva i-a înşelat deja pe martori, iar noi trebuie să fim atenţi ca ei să nu ne înşele pe noi. Organizaţia lor înlocuieşte "venirea" cu "prezenţa" în traducerea lor, pentru a susţine că Isus s-a reîntors invizibil în anul 1914 şi este de faţă de atunci încoace. Dar ce face El de atunci încoace? Desigur, conduce organizaţia Turnului de Veghe!
În acelaşi context, Isus avertizează chiar împotriva acestei înşelări: "'Vor apare mulţi profeţi mincinoşi şi vor înşela pe mulţi... Atunci dacă vă va spune cineva "iată, Cristosul este aici sau acolo" să nu-1 credeţi. Căci vor apare profeţi mincinoşi care vor face semne şi minuni mari în aşa măsură încât să înşele dacă va fi posibil şi pe cei aleşi. Iată că v-am spus mai dinainte. Deci dacă vă vor zice "Iată-L în pustie" să nu vă duceţi acolo, sau "Iată-L în odăiţe ascunse", să nu-1 credeţi" (v. 11, 23-26, NKJV).
De fapt, liderii organizaţiei pretind că Cristos se află în „odăiţele ascunse” ale organizaţiei lor. Trebuie să vii la ei pentru a primi instrucţiuni de la El. Din fericire, există totuşi multe dovezi care-1 pot ajuta pe martor să iasă din această înşelăciune. În primul rând, este dovada "falsului profet": Societatea Turnului de Veghe a făcut de-a lungul istoriei sale multe profeţii neîmplinite (vezi discuţia asupra Deut. 18:20-22 în legătură cu profeţiile referitoare la anii 1914, 1925 şi 1975). În al doilea rând este dovada schimbării datelor. Timp de 50 ani le-a spus oamenilor că Isus se reîntoarce invizibil în 1874, apoi s-au răzgândit: Isus s-a reîntors invizibil în anul 1914. Când revista organizaţiei şi-a făcut apariţia în anul 1879, era intitulată Turnul de Veghe al Sionului şi Vestitorul Prezenţei lui Cristos. Cinzeci de ani mai târziu, în cartea "Profeţii" a lui J. F. Rutherford, această "prezenţă" încă mai era susţinută: "Dovada biblică ne arată că a doua prezenţă a Domnului Isus Cristos a început în 1874" (pag. 65). Acum Societatea susţine că El s-a reîntors în anul 1914. Deci ei admit că au fost falşi vestitori timp de aproape 50 ani.
Având pretenţia că Cristos este prezent în mod invizibil şi conduce prin ei, liderii organizaţiei le spun discipolilor lor: “În primul secol, organizaţia creştină era condusă din Ierusalim (Fapte 15:1, 2). Acum conducerea se face din Brooklin, New York" (Turnul de Veghe 1-12-1982, p. 23). Având în vedere dovezile existente, cum poate avea cineva încredere în aceşti lideri? Iată ce răspunde Scriptura: "Dacă un profet vorbeşte în numele Domnului şi ceea ce spune el nu se adevereşte, atunci el nu a transmis mesajul Domnului. Acel profet a vorbit în numele său şi nu trebuie să vă temeţi de el" (Deut. 18:22).
Vezi de asemenea discuţiile asupra Exod 3:15, Deut. 18:20-22, Isaia 43:10, Mat. 24:14 şi Mat. 24:45.
Matei 24:14
"Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi predicată pe tot pământul locuit pentru a fi o mărturie pentru toate neamurile şi apoi va veni sfârşitul" (NWT).
Acest verset este unul din favoritele martorilor. Ei scot din el multe idei care nu sunt de fapt acolo. Ei spun că Isus s-a reîntors invizibil în 1914 şi a "stabilit" Împărăţia lui Dumnezeu în cer, având ca agenţie vizibilă pe pământ Societatea Turnului de Veghe. De aceea, pentru a primi viaţa veşnică, oamenii trebuie să intre în organizaţia lor (Turnul de Veghe 15-11-1981, p-21).
Atunci când martorii predică "evanghelia împărăţiei", ei de fapt predică doctrina lor, a revenirii invizibile a lui Cristos în 1914. Ei recunosc că "evanghelia" lor este diferită de Evanghelia vestită de creştini de-a lungul veacurilor şi cred că acest lucru e minunat: "...Mărturia martorilor lui Iehova despre împărăţie este mult diferită de ceea ce misionarii creştinătăţii au publicat înainte şi după 1914. În ce sens diferită? Ceea ce martorii au predicat în toată lumea începând din 1918 este ceva unic... vestea bună despre împărăţia mesianică înfiinţată în ceruri în 1914..."(T. de V. 1-10-1980, p.28, 29). Dar Biblia avertizează clar împotriva propovăduirii unei alte Evanghelii: "Totuşi, chiar dacă un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie diferită de cea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema. După cum am mai spus, spun acum din nou: oricine v-ar propovădui o evanghelic diferită de cea pe care a-ţi primit-o, să fie anatema" (Gal. 1:8, 9 NWT).
Întreabă-1 pe martor: I-a învăţat apostolul Pavel pe ucenicii din Galatia că în anul 1914 Cristos se va întoarce în mod invizibil şi va stabili o organizaţie vizibilă cu cartierul generai în Brooklin, New York? Dacă nu, atunci liderii lor vestesc o evanghelie diferită de cea primită de galateni, ceea ce îi pune sub blestemul lui Dumnezeu.
Vezi de asemenea discuţiile din Deut. 18:20-22, Mat. 24:3 şi Mat. 24:34.
Matei 24:34
"Adevărat vă spun că nu va trece această generaţie până se vor împlini aceste lucruri" (NKJV).
Care generaţie? Subiectul este controversat între creştini, dar nu între martori, deoarece organizaţia lor le-a spus că "dovezile arată că generaţia din 1914 este aceea la care se referă Isus. Deci această generaţie nu va trece până nu se vor împlini toate aceste lucruri, inclusiv apocalipsa (T. de V. 15-2-1986, p. 5). De mult timp, fiecare număr al revistei Deşteptarea are pe pagina 2 această afirmaţie de scop: "Cel mai important lucru realizat de această revistă, este întărirea încrederii în promisiunea Creatorului de a instaura Noua Ordine Paşnică înainte ca să treacă generaţia care a văzut evenimentele din 1914." Numărul din 8 octombrie 1968, defineşte şi mai precis această generaţie: "Isus se referea în mod evident la cei care erau suficient de maturi pentru a mărturisi despre ceea ce s-a întâmplat", sugerând că erau tineri de 15 ani (pag. 13). În altă parte, ei sugerează că această generaţie nu se referă la bebeluşii născuţi în timpul primului război mondial (T. de V. 1-10-1978, Pag 81).
Anii treceau şi tinerii de 15 ani în 1914 aveau 25 în 1924, 35 în 1934 şi 85 în 1984, ceea ce însemna că "generaţia care nu va trece", aproape a dispărut pe la mijlocul anilor '80. În loc să schimbe profeţia, martorii au încercat să "tragă de timp." În loc de tinerii de 15 ani care să poată mărturisi despre ceea ce s-a întâmplat în 1914, ei au precizat că era vorba de "cei născuţi în jurul datei", exact bebeluşii pe care-i excludeau mai înainte, spunând: "Dacă Isus a folosit "generaţie" în acest sens şi o aplicăm la anul 1914, atunci copii născuţi în aceea generaţie, sunt acum de 70 ani sau mai în vârstă" (T. de V. 15-05-1984, p. 5).
Creştinii autentici se roagă fierbinte ca Domnul să revină. Noi aşteptăm venirea Sa. Dar profeţii falşi sunt aceia de care Domnul ne-a spus să ne păzim: "Vor apare mulţi profeţi mincinoşi, care vor face semne şi minuni mari, în aşa măsură încât să înşele dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi" (NKJV).
Pentru informaţii asupra istoriei de o sută de ani de profeţii false ale organizaţiei Turnului de Veghe, vezi discuţia asupra Deut. 18:20-22.
Matei 24:45-47
"Care este într-adevăr robul înţelept şi credincios, pe care 1-a pus stăpânul său peste ceata servitorilor săi, ca să le dea hrana la vremea potrivită? Ferice de robul acela dacă stăpânul, la vremea sa, îl va găsi făcând aşa. Adevărat vă spun, că îl va pune peste toate averile sale" (NWT).
Acesta este un text cheie pentru martori. Ei interpretează în mod unic această parabolă. În loc să o vadă ca pe un îndemn pentru fiecare creştin, de a fi un rob credincios şi vrednic a lui Cristos, ei cred că organizaţia lor reprezintă "robul înţelept şi credincios" ales, în mod divin, pentru a da "hrană spirituală" celor credincioşi. Această interpretare îi acordă cartierului general al Turnului de Veghe o autorizaţie şi o putere foarte mare în raport cu martorul simplu. De exemplu, observaţi cum în numărul din 1 decembrie, 1981, al revistei lor, organizaţia este ridicată deasupra Bibliei în aşa fel încât obţinerea vieţii veşnice depinde de Societatea Turnului de Veghe:
"Iehova Dumnezeu a instituit organizaţia Sa vizibilă, robul Său credincios şi înţelept, pentru a-i ajuta pe credincioşii din toate naţiunile să înţeleagă şi să aplice Biblia în viaţa lor. Dacă nu suntem în legătură cu acest canal de comunicare pe care Dumnezeu îl foloseşte, noi nu putem progresa pe drumul vieţii, indiferent cât de mult am citi Biblia (p. 27). Favorizaţi sunt acei ce slujesc în organizaţia locală a "robului credincios şi înţelept", prin care se poate comunica cu Iehova. Ei au făcut o alegere înţeleaptă. deoarece drumul lor duce către ţinta preţioasă a vieţii veşnice..." (p. 31).
În ceea ce mă priveşte, afirmaţiile de mai sus, îndeosebi cea care ridică organizaţia deasupra Bibliei, au constituit picătura care a umplut paharul în relaţia mea cu Societatea Turnului de Veghe. După ce am citit aceste afirmaţii, am început să pun la îndoială pretenţiile organizaţiei, în mod public în Kingdom Hall (Sala împărăţiei), şi în scrisorile mele "Comentarii către prieteni." Pentru detalii suplimentare, vezi capitolul 7, "Mărturia autorului." Din nefericire, majoritatea martorilor rămân discipoli care urmează orbeşte organizaţia, oriunde i-ar duce.
La început, doar fondatorul societăţii, C. T. Russell era considerat "robul credincios şi înţelept" din Matei 24:45. După moartea sa, a apărut o ruptură în organizaţie, suporterii noului lider, J. F. Rutherford având controlul complet, iar membrii loiali fostului lider formând alte secte, dintre care unele mai există şi azi. Aceşti russeliţi moderni continuă să tipărească cărţile "pastorului" lor, şi să-1 considere ca mesager special al lui Dumnezeu pentru biserică. Discipolii "judecătorului" Rutherford susţin că Russell nu a pretins niciodată a fi "robul credincios şi înţelept", ci organizaţia în întregime este instrumentul ales al lui Dumnezeu.
Este foarte greu să-l convingi pe martor de falsitatea acestei afirmaţii. Ei acceptă tot ceea ce le spune Societatea, deoarece aceasta este canalul de comunicare al lui Dumnezeu. Această convingere este indiscutabilă, deoarece ei consideră că organizaţia lor este singurul grup religios care spune adevărul, o concluzie pe care o apără pentru că ei acceptă tot ceea ce le spune organizaţia. Deşi este un cerc vicios, nu au alt mod de gândire. După studiul biblic prin care individul este adus în organizaţie, el este învăţat să gândească în cerc, nu în linie dreaptă. De aceea poţi discuta cu un martor ore în şir şi să nu ajungi nicăieri. Metoda lor de discuţie este sinonimă cu spălarea creierului.
Cheia, în spargerea cercului vicios, este furnizarea unor informaţii care să le zgâlţâie gândirea suficient de tare pentru a-i scoate de pe pista circulară pe care au funcţionat până acum. Acesta poate fi un proces lent, îndelungat. Este necesară multă rugăciune şi răbdare. Dar este posibil.
Pentru ajutor, vezi capitolul 6, "Tehnici de împărtăşire a Evangheliei."
Matei 26:27
„Şi El a luat un pahar, şi după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat zicând: "Beţi toţi din el" (RSV).
Societatea Turnului de Veghe i-a învăţat pe discipolii săi să nu se supună acestei instrucţiuni clare a lui Isus. Când martorii au celebrarea anuală de comuniune, pâinea şi paharul sunt trecute din mână în mână, majoritatea fără să se împărtăşească. Revista lor din ianuarie 1986 arată că din 7.792.109 participanţi în 1985, doar 9051 s-au împărtăşit. În majoritatea celor 49.716 comunităţi de martori existente în lume nu sunt membri care se împărtăşesc. De ce? Deoarece liderii îi învaţă că toţi cei care au intrat după 1935 în organizaţie, nu mai pot lua parte la Noul Legământ mijlocit prin Isus Cristos (Evrei 12:24): "Cei din clasa 'alte oi' nu fac parte din Noul Legământ şi nu pot participa la împărtăşanie (cina Domnului) (T. de V. 15-02-1986, p. 15).
Dar vorbind de legământul dătător de viaţă veşnică, reprezentat prin pâine şi vin, Isus a spus: "Dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţa" (Ioan 6:53, NWT). Dacă martorii se exclud pe ei înşişi de la Noul Legământ, se exclud de la viaţa veşnică. Spune unui martor să-ţi arate un verset din Biblie unde Isus fixează anul 1935 ca dată a expirării împărtăşaniei pentru toţi credincioşii. Dimpotrivă, Isus spune: "continuaţi să faceţi aceasta în amintirea mea" (Luca 22-19, NWT).
Vezi de asemenea, discuţia asupra Apoc. 7:9 pentru detalii suplimentare privitoare la "doctrina 1935" şi Ioan 10:16 referitor la "alte oi."
Marcu 1:18
"Eu v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt" (RSV).
Vezi discuţia asupra Matei 3:11.
Marcu 6:21-25
"Irod a dat o petrecere de ziua sa de naştere. Ea a venit iute la împărat şi i-a cerut: "Vreau să-mi dai imediat pe o tavă, capul lui Ioan Botezătorul" (RSV).
Acesta este unul dintre cele trei pasaje folosite de martori în argumentarea lor împotriva sărbătoririi zilei de naştere. Vezi discuţia de la Gen. 40:20-22.
Marcu 12:29
"Isus i-a răspuns: "Cea dintâi dintre toate poruncile este aceasta: "Ascultă Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn" (KJV).
Acesta este un text pe care martorii îl citează pentru a contrazice doctrina Trinităţii. Ei se axează pe afirmaţia că Dumnezeu este Unul. Dar ceea ce ei nu înţeleg este faptul că Noul Testament revelează aceasta ca o unitate compusă.
Iudeii pre-creştini aveau un motiv serios pentru a nu înţelege această unitate compusă: încă nu fusese revelată. În cazul martorilor, motivul este altul: adevărul este ascuns de proprii lor lideri.
Spune-i martorului că eşti de acord cu el că Dumnezeu este Unul. Spune-i că tu nu crezi în trei dumnezei. Apoi pune-i câteva întrebări care să-i stimuleze gândirea: poate acest Singur Dumnezeu adevărat să asculte mai mulţi oameni care se roagă simultan? Poate vorbi El mai multor oameni în acelaşi timp? Poate El să facă anumite lucruri simultan, în mai multe locuri?
Dacă Dumnezeu ar dori să viziteze pământul are El nevoie să părăsească cerul în acest scop? Sau poate fi în acelaşi timp şi pe pământ şi în cer, de unde conduce universul? Martorul nu va răspunde. Continuă: nu-ţi cer să fi de acord cu faptul că Dumnezeu a făcut acest lucru, ci doar să te gândeşti: dacă ar vrea să o facă, ar putea? Fără a încerca o definiţie exactă a Trinităţii, ajută-1 să-şi deschidă mintea pentru posibilitatea ca unitatea dumnezeirii să fie compusă. Apoi citeşte împreună cu el următoarele pasaje: Gen. 18:1, 2, 1 Cor. 6:19, Col. 2:9, Apoc. 1:7, 8. Vezi discuţiile asupra acestor versete.
Luca 3:16
"Ioan le-a răspuns: "Eu vă botez cu apă... El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc" (RSV).
Vezi discuţia asupra Mat. 3:11.
Luca 16:22-24, 27, 28
"Cu vremea, săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi 1-au îngropat. Pe când era el în chinuri în Hades, şi-a ridicat ochii şi 1-a văzut pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. El a strigat: "Părinte Avraame, ai milă de mine şi trimite-1 pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci sunt chinuit groaznic în văpaia asta... trimite-1 în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi, să le mărturisească aceste lucruri ca să nu ajungă şi ei în acest loc de chin" (NWT).
Martorii cred că Hades este pur şi simplu mormântul şi că un mort nu este conştient de sine până la înviere. Dar întrucât Isus vorbeşte despre o existenţă conştientă în versetele de mai sus, ei trebuie să facă ceva pentru a răstălmăci acest fapt. Aşa că ei spun că textul de mai sus este o parabolă şi că totul acolo este simbolic. Astfel că Lazăr îi reprezintă pe ucenicii lui Isus, bogatul pe liderii iudei religioşi, Avraam pe Iehova, moartea simbolizează schimbarea care are loc în fiecare în timpul vieţii pământeşti iar chinurile omului bogat reprezintă demascarea liderilor religioşi iudei prin predicile apostolilor. Conform Societăţii, în Luca 16, Isus nu vorbeşte de nici un mort, bun sau rău.
Creştinii sunt în general de acord că istoria lui Lazăr şi a bogatului, este una din multele parabole ale Domnului Isus. Dar examinând şi alte parabole, ne dăm seama că toate sunt ilustraţii bazate pe viaţa reală. De exemplu, un fiu risipitor se întoarce acasă după ce şi-a risipit toţi banii; un om găseşte o comoară într-un ogor, o ascunde într-un loc, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul; un rege face nunta fiului său; un stăpân călătoreşte departe şi se întoarce la robii săi; un om sădeşte o vie şi o dă în arendă altora, dar aceştia nu-i dau ce-i datorează, ş.a.m.d.
Tânărul şi-a părăsit cu adevărat căminul şi şi-a risipit moştenirea, iar Isus se foloseşte de familiaritatea ascultătorilor cu aceste circumstanţe pentru a-i învăţa lucruri despre Împărăţia lui Dumnezeu. Au fost găsite comori ascunse, oamenii făceau nunţi copiilor lor, stăpânii care plecau departe îşi lăsau toate în grija slujitorilor, oamenii arendau viile, ş.a.m.d., iar Isus a folosit toate aceste lucruri pământeşti pentru a ilustra adevăruri spirituale. Tot aşa, istoria bogatului şi a lui Lazăr, trebuie să folosească o situaţie reală pentru a ilustra una spirituală. Oamenii trebuie să aibă o existenţă conştientă după moarte şi unii dintre ei trebuie că sunt în mod real în chinuri, regretând amarnic viaţa lor trecută. Indiferent de ceea ce ilustrează parabola, subiectul ei, ca şi al tuturor celorlalte spuse de Isus, este luat din realitate.
Amintindu-ne ceea ce Biblia ne descoperă despre mila, compasiunea şi dragostea lui Cristos, noi ştim că Dumnezeu nu este crud şi nu se delectează în a tortura oamenii. Dacă Îl cunoaştem cu adevărat, ne dăm seama că El este mai bun şi mai iubitor decât noi. Aşa că dacă nu reuşim să punem de acord bunătatea lui Dumnezeu cu învăţătura lui Isus despre viaţa după moarte, cauza este în limitarea înţelegerii noastre şi nu în învăţătura Bibliei. Avraam a avut o problemă similară când Dumnezeu i-a anunţat că va distruge Sodoma şi Gomora cu foc si pucioasă. El l-a întrebat pe Dumnezeu: "Nu va face dreptate Cel ce judecă tot pământul?" (Gen. 18:25). Deci cine e şocat de învăţătura lui Isus trebuie să urmeze exemplul iui Avraam, venind la Dumnezeu în rugăciune, cu problema lui şi cerându-i să-l ajute să se încredinţeze total lui Dumnezeu, chiar şi în problemele pe care nu le înţelege complet. Soluţia nu stă în negarea a ceea ce Biblia spune foarte clar. Deşi Isus Cristos a fost cel mai milos şi mai iubitor dintre toţi cei care au păşit pe acest pământ, El a avut de asemenea cei mai mult de spus despre cele mai neplăcute lucruri care pot interveni în viaţa oamenilor. De exemplu:
"Fiul omului va trimite pe îngerii Săi şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea, şi-i vor arunca în cuptorul aprins, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor" (Mat. 13:41, 42).
„Şi El va răspunde: "Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi, depărtaţi-vă de la Mine, voi care săvârşiţi fărădelegea! Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară”. (Luca 13:27, 28).
"Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni, şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor (Mat. 13:49, 50).
"Apoi împăratul a spus slujitorilor săi: Legaţi-1 de mâini şi de picioare şi luaţi-1 şi aruncaţi-1 în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor" (Mat. 22:13).
"...dar vai de omul prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut omul acela." De unde se deduce că moartea nu 1-a aruncat pe Iuda în nonexistenţă.
Vezi de asemenea Mat. 24:50, 51, Luca 12:46-48, Mat. 25:30, Mat. 28:24, Marcu 9:47, 48, Luca 6:23-25, Luca 12:4, 5. Iar în revelaţia pe care Isus o dă apostolului Ioan, îngerul Domnului îi spune: "...dacă se închină cineva fiarei... fumul chinurilor lui se suie în sus în vecii vecilor şi zi şi noapte n-are odihnă" (Apoc. 14:9-11).
Încheie discuţia întrebându-1 pe martor: "Dacă cineva nu citeşte de loc publicaţiile Societăţii Turnului de Veghe, ci doar cuvintele lui Isus, ce crede el despre acest subiect? Ce au crezut cititorii Bibliei secole de-a rândul până la lansarea doctrinei despre inexistenţa iadului de către 'pastorul' fondator Russell în secolul trecut?"
Domnul foloseşte limbaj figurativ - întuneric, foc, tortură, izolare - dar mesajul este clar. El ne învaţă că omenirea va face faţă unor lucruri foarte neplăcute după moarte. El a venit ca Mântuitor pentru a ne salva de la acest destin.
Luca 22:19
"Apoi a luat o pâine, a mulţumit, a frânt-o şi le-a dat-zicând: "Aceasta semnifică trupul Meu care se dă pentru voi Continuaţi să faceţi aceasta în amintirea Mea" (NWT).
Organizaţia martorilor susţine că noii convertiţi de după anul 1935 nu pot deveni o parte a bisericii, a trupului lui Cristos, deci nu pot lua parte la simbolurile cinei ("Adevărul care Conduce la Viaţa Veşnică", Societatea Turnului de veghe, 1968, p. 80). Aşa că, deşi Biblia lor le spune să continue să facă acest lucru, marea majoritate a martorilor nu iau parte la cină.
Pentru discuţii suplimentare, vezi discuţiile asupra Mat. 26:27 şi Apoc. 7:9.
Luca 23:43
Isus a răspuns: "Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai."
Comparaţi această traducere cu cea a martorilor: Isus i-a spus: "Adevărat îţi spun astăzi: tu vei fi cu Mine în rai."
Observaţi diferenţa? Este o schimbare foarte mică dar esenţială. În acest context, cuvântul "astăzi" se referă la momentul în care vorbeşte Isus, nu la momentul când tâlharul va fi în rai. Acesta este un alt exemplu de modificare a Bibliei pentru a corespunde doctrinei lor. Ei susţin că tâlharul care 1-a rugat pe Isus pe cruce: "Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în împărăţia Ta", nu a mers cu Isus în paradis, în acea zi. Ei pretind că tâlharul a fost anihilat la moarte, nu a existat în aceşti două mii de ani şi va fi eventual cu Domnul în rai în timpul mileniului.
Dacă îi întrebi pe martori despre modificările de punctuaţie din acest verset, s-ar putea ca să-ţi citească nota la versetul 43 din ediţia NWT din 1984: "Deşi textul grecesc Westcott and Hort pune o virgulă în textul grecesc înaintea cuvântului "astăzi", virgulele nu erau folosite în originalul grecesc. Ţinând cont de context, noi am eliminat această virgulă." De fapt, liderii martorilor au eliminat virgula ţinând cont de doctrină. Totuşi, deoarece ei au menţionat contextul, este util să ne uităm la restul cărţii lui Luca şi la celelalte trei Evanghelii. Isus foloseşte expresia "adevărat îţi spun" sau "adevărat îţi zic" în multe ocazii diferite. Acelaşi cuvânt în greacă este redat prin a spune sau a zice. Cum a redat comitetul de traducere al organizaţiei aceeaşi expresie în diferite locuri unde apare? Ce a făcut cu virgulele? Putem răspunde foarte uşor la această întrebare: ne uităm în Concordanţa Exhaustivă editată de Societatea Turnului de Veghe în 1973 pentru NWT. Căutăm cuvântul "adevărat." Vom găsi şase versete în Evanghelia după Luca si 71 versete în cele patru Evanghelii. În concordanţă sunt redate şi cuvintele de dinainte şi după cuvântul "adevărat" în fiecare text. Peste tot există şi virgula, cu excepţia textului din Luca 23:43. Acesta este singurul verset în care punctuaţia este diferită, o dovadă evidentă a modificării textului de către traducătorii organizaţiei, pentru a se potrivi doctrinei sectei.
Pentru discuţii suplimentare despre ceea ce se întâmplă cu oamenii după moarte, vezi Ps.146:3, 4 şi Luca 16:22-28. Pentru exemple de modificare a textului în NWT, vezi capitolul 2, "Biblia folosită de Martori" ca şi discuţiile asupra Rom. 14:7-9 şi Evrei 1:6.
Luca 24:36-39
"Pe când vorbeau ei despre aceste lucruri, Isus Însuşi a stat în mijlocul lor... dar deoarece ei erau înspăimântaţi şi le era frică, şi-au închipuit că văd un duh. Aşa că El le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vă apar îndoieli în inimile voastre? Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele, Eu însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, pentru că un duh nu are carne şi oase cum vedeţi că am Eu" (NWT).
În contrast cu însăşi Biblia lor, liderii martorilor susţin că Cristos cel înviat este un duh şi că "Trupul uman de carne, pe care Isus Cristos 1-a dat ca sacrificiu de ispăşire, a fost consumat prin puterea lui Dumnezeu şi nu prin focul de pe altarul Templului de la Ierusalim. Carnea unei jertfe este întotdeauna consumată şi scoasă în afara existenţei, devenind incoruptibilă (cartea Turnul de veghe: "Lucruri în care este imposibil pentru Dumnezeu să trăiască", 1965, p. 354).
Este evident că organizaţia martorilor vrea să ne facă să credem opusul a ceea ce Biblia ne învaţă despre aceste lucruri. Ei insistă că trupul lui Cristos nu a fost înviat ci a fost anihilat. Iar El a devenit un duh. Dacă asta ar fi adevărat, atunci afirmaţiile Sale din Luca 24:36-39 sunt minciuni, iar invitaţia Sa adresată ucenicilor de a-i pipăi carnea şi a privi rănile din mâini şi picioare ar fi doar un truc prin care să-i înşele.
Înainte de a discuta cele de mai sus, puteţi cere martorului să citească versetele în care Isus profeţeşte ceea ce se va întâmpla cu trupul său: "Răspunzându-le, Isus le-a zis: 'Stricaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica.' Iudeii i-au zis: 'Acest templu a fost zidit în 46 ani şi Tu îl vei ridica în trei zile?' Dar El vorbea despre templul trupului Său" (Ioan 2:19-21, NWT).
Martorii au o alegere de făcut: să creadă ceea ce a spus Isus despre învierea Sa trupească, sau să creadă ceea ce spune Societatea Turnului de Veghe.
Ioan 1:1
"La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu" (ASV).
Până în jurul anului 1950, martorii aveau cu ei o copie ASV (American Standard Version) a Bibliei, deoarece în această traducere apare numele Iehova peste tot în Vechiul Testament. Dar intenţionând să nege divinitatea lui Cristos, ei au constatat că în ASV scrie clar: "Cuvântul era Dumnezeu." Atunci ei au publicat propria lor traducere, New World Translation, în care Ioan 1:1 apare "Cuvântul era un dumnezeu" (sau "mulţi domni"), aşezându-L pe acelaşi nivel cu Satan, "dumnezeul sistemului acesta" (2 Cor. 4:4, NWT), sau cu cei numiţi "domni" din 1 Cor. 8:5.
Organizaţia prezintă NWT drept traducerea anonimă a Comitetului de Traducere a Noii Biblii Mondiale şi refuză să-i identifice pe autori. Ei spun că fac asta pentru ca tot meritul muncii să fie al lui Dumnezeu. Dar se poate observa că acest anonimat îi fereşte pe autori de critică pentru eventualele erori în traducere sau distorsiuni ale textului. De asemenea, ei sunt feriţi de verificarea competenţei calificării lor pentru traducerea Bibliei. De fapt, unii care au părăsit cartierul general al Societăţii, au divulgat faptul că nici unul din membrii comitetului de traducere nu au fost experţi în ebraică, greacă sau aramaică, limbile originale ale cărţilor Bibliei.
Timp de mulţi ani, martorii au folosit ca suport pentru traducerea lui Ioan 1:1 ("un dumnezeu"), versiunea lui Johannes Greber a Noului Testament (1937). Greber traduce la fel, "un dumnezeu." Publicaţiile organizaţiei au citat adesea autoritatea versiunii lui Greber pentru a justifica modificări în Biblie:
Ajutor în înţelegerea Bibliei (1969, p. 1134, 1669)
Asigură-te în privinţa tuturor lucrurilor - Ancorează-te i de ceea ce e bun (1965, p. 489).
Turnul de Veghe, 15-09-1962, p. 554 şi 15-04-1976, p.
"Cuvântul" - Cine este El? După Ioan (1965, p. 5).
Totuşi, după ce unii din martori au ieşit din organizaţie şi au făcut publicitate despre spiritismul lui Greber, arătând că acesta a făcut traducerea după cum îi dictau "spiritele", Turnul de Veghe din 1-04-1983, p. 31, scrie:
"Această traducere a fost folosită ocazional în sprijinul anumitor formulări din Ioan 1:1 şi Mat. 27:52, 53, aşa cum apar ele în NWT şi în alte versiuni cu autoritate ale Bibliei. Dar aşa cum s-a arătat în prefaţa ediţiei din 1980 a Noului Testament, Johannes Greber s-a folosit de "lumea spiritelor lui Dumnezeu" pentru a traduce pasajele mai dificile. Se spune: "Soţia sa, un medium al lumii Spiritului lui Dumnezeu, a fost de multe ori instrumentul prin care pastorul Greber a primit "cuvintele corecte" de la mesagerii lui Dumnezeu. Turnul de Veghe a considerat că este impropriu să facă uz de o traducere ce are un raport aşa de strâns cu spiritismul (Deut.18:10-12). Erudiţia care stă la baza formulării textelor citate mai sus din NWT, este suficientă şi nu mai este nevoie să apelăm la traducerea lui Greber pentru autoritate. Nu pierdem nimic deci, dacă încetăm să mai folosim Noul Testament tradus de el."
S-ar părea că Societatea doar ce a descoperit conexiunile spiritiste ale lui Greber şi s-a pocăit pe loc, renunţând să-i mai folosească traducerea. De fapt, nu aşa stau lucrurile. Ei ştiau de activitatea spiritistă a lui Greber încă din 1956. În revista din 15-02-1956, organizaţia îi avertizează pe cititori să se ferească de Johannes Greber şi de traducerea sa, în articolul "Comunicarea cu lumea spiritelor - scopul şi legile sale", ei scriu că "este foarte clar că spiritele în care crede ex-preotul Greber, 1-au ajutat în traducerea sa" (p. 111).
În afară de traducerea lui Greber şi de traducerea deformată NWT, toate celelalte versiuni în engleză traduc "Cuvântul era Dumnezeu", ceea ce este conform şi cu exclamaţia apostolului Toma, numindu-L pe Isus "Domnul meu şi Dumnezeul meu" (Ioan 20:28). NWT îl numeşte pe Isus "Dumnezeu" în Ioan 20:28 şi în Isaia 9:6. De fapt în Interliniarul împărăţiei din 1985 editat de martori, arată că în greacă este scris literal Isus este "Dumnezeul" (HO THEOS) în Ioan 20:28.
Oricine crede că Tatăl este Dumnezeu, în timp ce Fiul este doar "un dumnezeu", trebuie să citească Is.43 şi 44 unde Cuvântul inspirat respinge această noţiune: “Înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, nici după Mine nu va fi. Eu, chiar Eu sunt DOMNUL, şi în afară de Mine nu este nici un Mântuitor... este oare un dumnezeu în afară de mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!" (Is.43;10,11, 44:6, MLB).
Pentru informaţii suplimentare asupra divinităţii lui Cristos şi asupra încercărilor traducătorilor organizaţiei de a o ascunde, vezi discuţiile la Gen. 18:1, 2, Ex. 3:14, Ps. 110:1, Is. 9:6, Dan. 10:13, 21, Ioan 8:57, Ioan 20:21 şi Evrei 1:6.
Ioan 3:3, 7
"Drept răspuns, Isus i-a zis: Foarte adevărat îţi spun, dacă nu se naşte cineva din nou, el nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu... Voi oamenii trebuie să vă naşteţi din nou" (NWT).
Deşi aceste cuvinte apar chiar în Biblia lor, martorii nu cred că ei trebuie să se nască din nou. "Asta nu se referea decât la cei 144.000 de unşi. Nu se referă la 'mulţimea mare' care va trăi pe pământ în timpul Împărăţiei. "Eu îi aparţin ei", acesta este răspunsul tipic dat de martor, dacă îl întrebi despre naşterea sa din nou (vezi discuţiile asupra Ioan 10:16, Apoc. 7:4 şi 7:9 despre doctrinele lor în privinţa celor 144.000, a "altor oi" şi a "marii mulţimi"). Organizaţia i-a învăţat că "alte oi" nu au nevoie de naşterea din nou, deoarece ei vor trăi veşnic în paradisul terestru restaurat cu supuşi ai împărăţiei (Turnul de Veghe, 15-02-1986).
Primul pas este să citeşti împreună cu martorul din biblia lui la Ioan 3:3-15. Observaţi că Isus nu face nici o excepţie: "Dacă cineva nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu." Apoi citeşte la 1 Ioan 5:1: "oricine crede că Isus este Cristosul, este născut din Dumnezeu... "şi întreabă-1 pe martor dacă expresia "oricine crede", lasă pe cineva în afară. Al treilea text este Gal. 4:5, 6 unde Biblia spune că Cristos a venit "ca noi, la rândul nostru, să primim înfierea. Acum, deoarece voi sunteţi fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre care strigă "Ava,Tată!" (NWT). Întreabă-1 dacă el a fost înfiat de Dumnezeu, primind personal Duhul Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos, în inima sa, aşa cum scrie în text. În conformitate cu doctrina organizaţiei, martorul va răspunde "nu."
Ultimul pas este citirea textului din Romani 8 la versetul 14. Arată-i că textul discută înfierea despre care el a afirmat că nu-1 priveşte. Apoi citeşte împreună cu el versetele 1 la 7, comentând asupra contrastului între a umbla în firea pământească şi a umbla în Duhul. Şi acum ajungeţi la punctul crucial al versetelor 8 şi 9: "Deci cei ce sunt în armonie cu carnea nu pot să placă lui Dumnezeu. Totuşi, voi sunteţi în armonie nu cu carnea, ci cu Duhul, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte cu adevărat în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui" (NWT). Aminteşte-i martorului că el recunoaşte că nu a primit Duhul lui Cristos în inima lui, neavând înfierea, nefiind născut din nou. Rezultă că el nu poate fi plăcut lui Dumnezeu şi că el nu aparţine lui Dumnezeu. Probabil că va fi nevoie să recitiţi împreună Romani 8. Deoarece acest pasaj este rareori studiat în Kingdom Hall, martorul simplu nu este familiarizat cu el. Dacă reuşeşte să-1 înţeleagă, textul are un efect şocant asupra lui. Eu ştiu asta, deoarece după 13 ani de activitate în organizaţie, când am întâlnit aceste versete, aproape că m-am prăbuşit. După scurt timp, am mărturisit nevoia mea după Mântuitor şi L-am rugat să primesc Duhul lui Cristos în inima mea. Şi - slăvit să Fie Dumnezeu! - El a răspuns rugăciunii mele.
Dar să nu fi dezamăgit dacă, în loc să răspundă cu o rugăciune, martorul va replica justificându-se. Atunci când am citit Romani 8, eu eram deja cercetat de câteva săptămâni, citeam Biblia şi mă hotărâsem să părăsesc organizaţia. Este nevoie de un timp considerabil, luni sau ani, pentru ca informaţia să încolţească şi să producă schimbări la un martor. Plantează atent şi udă cu răbdare, apoi Dumnezeu va face să crească (1 Cor.3:6).
Ioan 4:23
"Totuşi, vine ceasul şi acum a şi venit, cânt închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi adevăr, deoarece desigur, astfel de închinători aşteaptă Tatăl" (NWT).
Martorii folosesc acest verset în predicarea lor de la uşă; la uşă. După ce dă bineţe, el întreabă: "La ce Dumnezeu vă închinaţi? Care este Numele Lui?" Dacă răspunsul este, "Domnul" sau "Dumnezeu", martorul spune: "Acesta este un titlu. Care este numele lui Dumnezeu?" Mulţi răspund „Isus” iar martorul va deschide Biblia la Ioan 4:23, va citi şi va comenta: "Nu sunteţi un închinător adevărat, pentru că vă închinaţi Fiului. Iar Biblia spune că trebuie să vă închinaţi Tatălui. Cunoaşteţi numele Tatălui?" Apoi el intră în argumentarea standard despre numele Iehova. Acesta este un mod obişnuit pentru predicarea martorilor: negarea divinităţii Fiului; închinarea se acordă doar Tatălui, Iehova. Pentru a-i instrui pe noii elevi în această doctrină, ei îi plimbă cu mare atenţie prin Biblie, ocolind pasaje ca Isaia 9:6, Matei 28:9, Ioan 1:1, 8:58, 59, Coloseni 2:9, Evrei 1:6 şi altele, toate revelând divinitatea lui Cristos şi legitimitatea închinării lui Cristos. De fapt traducătorii NWT, au tradus cuvântul grec "proskuneo" (a te închina, a te supune) în mod selectiv. Atunci când el e folosit în legătură cu Tatăl, ei traduc "a te închina", iar în legătură cu Fiul, traduc "a te supune."
După ce te declari de acord că închinarea se acordă Tatălui, întreabă-l pe martor dacă el respectă dorinţele Tatălui. Va răspunde " Sigur că da!" Roagă-1 să citească din biblia lui la Ioan 5:23, unde se spune că Tatăl cere ca "toţi să-L cinstească pe Fiul tot aşa cum cinstesc pe Tatăl." Dacă el nu-I dă onoare închinându-se Fiului, atunci închinarea sa la Tatăl este în zadar, deoarece tot în acest verset se scrie: "Cel ce nu-L onorează pe Fiul, nu onorează nici pe Tatăl care L-a trimis."
Vezi de asemenea Gen. 18:1, 2, Ex. 3:14, Ps. 110:1, Is. 9:8, Dan. 10:13, 21 şi Evrei 1:6.
Ioan 6:53
"Isus le-a zis: "Adevărat vă spun, că dacă nu mâncaţi carnea Fiului omului şi dacă nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi înşivă" (NWT).
Acesta este un verset important de citat în discuţia cu martorii. Ei au fost învăţaţi să refuze nu numai participarea la împărtăşanie, ci şi viaţa nouă care vine în toţi aceia care-şi pun încrederea în sângele vărsat pe cruce de Domnul nostru. Ei se exclud singuri de la Noul Legământ ratificat prin sângele lui Cristos.
Pentru sugestii cum trebuie discutate cu ei aceste. lucruri, vezi Matei 26:27 şi Apoc. 7:9.
Ioan 8:58
"Adevărat, adevărat vă spun, înainte să se nască Avraam, Eu sunt" (RSV).
Pentru a evita implicaţiile privitoare la divinitatea lui Cristos, traducătorii organizaţiei au schimbat cuvintele lui Cristos în NWT: "Înainte ca Avraam să existe, Eu am existat" (NWT).
Vezi, discuţia de la Ex. 3:14 unde Dumnezeu se descoperă lui Moise.
Ioan 10:16
"Mai am şi alte oi care nu sunt din staulul acesta, şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o turmă şi un Păstor" (NKJV).
Interpretarea obişnuită a acestui text, este următoarea: Isus le spune ucenicilor iudei că va veni o vreme când şi neamurile, "alte oi", vor veni la credinţă. Societatea Turnului de Veghe explică astfel: "alte oi" sunt puse în contrast cu "turma mică" din Luca 12:32: "Nu te teme turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere împărăţia." "Turma mică" este formată din cei 144.000 credincioşi unşi cu duh, ce alcătuiesc trupul lui Cristos şi merg în cer. Toţi ceilalţi credincioşi intră în categoria "alte oi" şi vor trăi viaţa veşnică pe pământ. Ocazia de a intra în "turma mică" s-a consumat în 1935, după cum spune doctrina. Aproximativ 99% din martorii contemporani se consideră că fac parte din "alte oi."
Această problemă s-ar părea că are doar o natură academică dacă "alte oi" n-ar fi excluse decât de la intrarea în cer, dar ei sunt excluşi şi de la Noul Legământ mijlocit de Cristos, cât şi de la toate celelalte promisiuni biblice pentru membrii trupului lui Cristos.
Pentru a combate împărţirea creştinilor în două clase, cereşti şi pământeşti, vezi discuţiile de la Apoc. 7:4 (turma mică) şi Apoc. 7:9 (marea mulţime şi alte oi).
În afară de marea majoritate a martorilor, în clasa "alte oi" intră şi toţi credincioşii pre-creştini, inclusiv Avraam, Isaac, Iacov şi profeţii. Ei nu merg în cer. Şi totuşi, în Evrei 11, după ce sunt enumeraţi bărbaţi şi femei, credincioşi pre-creştini, inclusiv patriarhii şi proorocii care au fost "străini şi călători pe pământ" se spune că: "Ei doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea Dumnezeu... le-a pregătit o cetate." Ce fel de cetate în patria cerească? Evident, Cetatea Dumnezeului Celui Viu, Ierusalimul ceresc."
Vezi de asemenea discuţiile de la Ps. 87:9, 11, 29, Ps. 115:16, Luca 23:43, Apoc. 7:9.
Ioan 14:28
"...dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că v-am zis: "Mă duc 'a Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine."
Acesta este un verset favorit al martorilor în argumentarea lor împotriva divinităţii lui Cristos. Ei încep prin a cita din Crezul Atanasian: “În Trinitate nimeni nu este mai înainte sau după altul, nimeni nu este mai mare sau mai mic, toţi sunt co-egali." Apoi ei vor citi acest verset care contrazice crezul.
Explicaţia este foarte simplă: Isus vorbea despre Sine în perioada când El făcea ceea ce este scris în Filipeni 2:6, 7: "El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor." Evident, Isus putea spune atunci că "Tatăl Meu este mai mare decât Mine." Fiul devenise atunci mai prejos decât îngerii (Evrei 2:9), pentru a fi Mântuitorul lumii.
Vezi de asemenea discuţiile la Isaia 9:6, Ioan 1:1, Ioan 20:28, Apoc. 1:7, 8.
Ioan 16:13
"Când va veni Mângâietorul, Duhul Adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare."
Pasajul Ioan 16:7-15 poate fi folosit foarte bine atunci când discutaţi problema Duhului Sfânt cu martorii. Ei neagă atât divinitatea, cât şi personalitatea Duhului Sfânt, considerându-L o forţă activă impersonală. Dar aici Isus se referă în mod clar la Duhul Sfânt prin pronumele personal "El" şi spune că Duhul vorbeşte, aude, etc., activităţi ce denotă identitatea unei persoane.
Vezi de asemenea Gen. 1:1, 2, Mat. 3:11, Fapte 2:4, Fapte 5:3, 4, 1 Cor. 6:19.
Ioan 17:3
"Viaţa veşnică înseamnă aceasta, ca ei să ia cunoştinţă de Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi de Acela pe care L-ai trimis Tu, de Isus Cristos"(NWT).
Unul din versetele foarte citate de martori este Ioan 17:3. Ei îl folosesc în două moduri diferite:
În primul mod, ei au tradus ceea ce de obicei este redat ca "a cunoaşte", prin "a lua cunoştinţă." Aceasta le permite să le ofere celor vizitaţi studii făcute de organizaţia lor pentru a lua cunoştinţă despre Dumnezeu. Cei care acceptă, sunt comutaţi repede de la Biblie la studii publicate de organizaţie. În acest mod, persoanele contactate “Învaţă întotdeauna şi nu ajung niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului" (2 Tim.3:7). Isus Cristos Însuşi ne descoperă că El este "Calea, Adevărul şi Viaţa" şi că "nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine" (Ioan 14:6). "Faptele" care umplu cărţile Turnului de Veghe nu vor suplini niciodată lipsa cunoaşterii lui Isus Cristos, Adevărul viu. Toate cunoştinţele despre o persoană nu valorează cât relaţia cu acea persoană. Creştinismul real implică înfierea de către Dumnezeu şi a ajunge să-L cunoşti în mod real. Vezi Gal. 4:5, 9; Rom. 8:14-39. Cunoştinţele asigurate de Turnul de Veghe nu vor asigura niciodată aceste lucruri.
Al doilea mod în care martorii folosesc Ioan 17:3, este negarea divinităţii lui Isus. Ei arată că Isus îl numeşte pe Tatăl "singurul Dumnezeu adevărat" şi face distincţie de "Cel pe care L-ai trimis Tu, Isus Cristos". Desigur că problema relaţiei Tată, Fiu şi Duhul Sfânt în cadrul Sfintei Treimi este destul de complexă şi chiar creştinismul biblic poate în cel mai bun caz, "să vadă ca într-o oglindă, în chip întunecos", dar aşteptăm vremea când vom fi acasă cu Domnul şi când "vom vedea faţă în faţă" (1 Cor.l3:12). Acum putem vedea totuşi suficient ca să ne dăm seama că martorii răstălmăcesc şi deformează Ioan 17:3.
Dacă referirea lui Isus la Tatăl ca "singurul Dumnezeu adevărat" trebuie luată în sensul excluderii lui Isus din divinitate, acelaşi principiu al interpretării ar trebui aplicat epistolei lui luda 4, unde Isus Cristos este numit "singurul nostru Stăpân şi Domn" (NWT). Ar trebui exclus Tatăl ca Stăpân şi Domn. Totuşi, martorii vorbesc despre Tatăl ca "Domnul Iehova." Şi Duhul Sfânt este numit Domn în 2 Cor. 3:17. Este evident că atât în luda 4 cât şi în Ioan 17:3, nu se aplică nici Tatălui, nici Fiului şi nici Duhului Sfânt exclusivitatea sugerată de cuvântul "Singurul" (singurul Dumnezeu, singurul Domn).
Vezi de asemenea, Gen. 18:1, 2, Ex. 3:14, Ps. 110:1, Is. 9:6, Ioan 1:1, Ioan 20:21, Apoc. 1:7, 8. |
BluePink 
